Prin această petiţie atragem atenţia asupra necesităţii transpunerii în format digital a manuscriselor greceşti ale Noului Testament aflate la Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi.
De peste un an şi jumătate, BAR şi MNAR refuză în mod sistematic parteneriatul propus de Centrul pentru Studierea Manuscriselor Noului Testament (www.csntm.org), în lipsa oricărui proiect alternativ credibil. Aceeaşi lipsă de interes a dovedit, în perioada martie-mai 2010, şi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi.
Considerăm că dezinteresul arătat de aceste trei instituţii faţă de conservarea şi valorificarea digitală a patrimoniului propriu este îngrijorător şi dorim să tragem un semnal de alarmă privitor la această situaţie, pe care o considerăm inacceptabilă.
Biblioteca Academiei Române deţine 13 manuscrise greceşti ale Noului Testament. Deşi existenţa lor este cunoscută cercetătorilor şi specialiştilor de câteva decenii, ele n-au fost niciodată microfilmate/digitalizate sau studiate în detaliu din perspectiva tipului de text pe care îl conţin ori al înrudirii cu alte manuscrise greceşti din totalul celor 5800 înregistrate în catalogul internaţional al MSS greceşti (Kurzgefasste Liste der griechischen Handschriften des Neuen Testaments).
Muzeul Naţional de Artă al României deţine 5 manuscrise greceşti ale Noului Testament. Dintre acestea, doar manuscrisul nr. 32 (Gregory-Aland 2767) a fost arhivat în format digital.
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi deţine un lecţionar evanghelic grecesc (MS 160/IV–34) care a fost studiat de cercetători, dar fără a fi beneficiat de transpunere în format digital.
Centrul pentru Studierea Manuscriselor Noului Testament, organizaţie non-profit, fără afiliere politică sau religioasă, fondată în 2002, are o experienţă considerabilă în digitalizarea manuscriselor Noului Testament. În cei 8 ani de activitate, CSNTM a fotografiat 350 de manuscrise, producând circa 150.000 imaginidigitale. Aproape 20% dintre manuscrise nu fuseseră cunoscute comunităţii ştiinţifice internaţionale. CSNTM foloseşte aparate de fotografiat Canon EOS 1Ds Mark III (care produc imagini de 21.1 megapixeli). Rezoluţia folosită este mai mare decât cea îndeobşte considerată necesară pentru documentele scrise de mână, iar modelul Mark III este dotat cu opţiuni care sporesc eficienţa procesului de fotografiere şi calitatea imaginilor rezultate.
Pentru protejarea manuscriselor, specialiştii CSNTM utilizează un suport special, aşa-numitul Graz Travelers Conservation Copy Stand, proiectat de un profesor de la Universitatea din Graz, Austria, în scopul fotografierii optime a documentelor antice sau medievale. Echipamentul le permite fotografilor CSNTM o serie întreagă de reglaje care duc la minimalizarea contactului cu manuscrisul. Un senzor laser de măsurare a distanţei garantează că fiecare imagine este perfect focalizată. Suportul este proiectat să permită o deschidere maximă în unghi de 105º, pentru evitarea presiunilor excesive asupra documentului digitalizat.
Un comentariu
Se stie din ce an sunt manuscrisele si ce contin ele, ca parti din Biblie contin ele. As dori sa primesc daca stiti un raspuns prin e-mail
Va multumesc.