Februarie, 2010
Citesc o carte ce vorbeşte despre inima bărbatului: ”Wild at heart” de John Eldredge. Bănuiesc că ar trebui să citesc şi cealaltă carte ce vorbeşte despre sufletul femeii: “Captivating”. Este o revelaţie pentru mine, să aflu atât de multe lucruri necunoscute, pe care nu le puteam înţelege până acum, lucrând cu bărbaţii. Uneori m-am simţit atât de frustrată, simţind că am eşuat în a-i conduce şi a-i învăţa pe cei tineri, mai cu seamă pe bărbaţii tineri. Acum înţeleg că nu am fost niciodată chemată să le fiu tată. Hehe… Pare ciudat, însă aceste lucruri m-au făcut să-mi dau seama că există ceva ce nu aş putea fi niciodată: “un model în calitate de tată sau de bărbat” în vieţile lor-şi cred că aceasta lipseşte cu adevărat acestei generaţii ce creşte în Mozambic.
Aceşti tineri au nevoie de taţi, de taţi spirituali; au nevoie de barbaţi – care să-i inspire, ei ar trebui să fie eroii lor. Aceasta le cerem mereu: maturizaţi-vă, deveniţi puternici, fiţi bărbaţi! Ii mulţumesc lui Dumnezeu pentru bărbaţii extraordinari ai lui Dumnezeu din grupul nostru. Deşi nu sunt numeroşi, ei sunt şi au fost mereu un exemplu real pentru foarte mulţi tineri de aici, din Mozambic.
Uitându-mă la elevii care au venit la Şcoala Biblică, mă gândesc şi îmi imaginez ce s-ar întâmpla dacă toţi s-ar transforma în taţi spirituali puternici în această naţiune; dacă ei vor lua povara şi responsabilitatea de a conduce şi de a învăţa această nouă generaţie cum să fie sinceră şi puternică, în ciuda circumstanţelor potrivnice.
Este un privilegiu şi mă bucur din inima să predau acest curs: “Copiii şi tinerii în misiune”. Am credinţa că această generaţie nouă nu va fi orfană; că va avea bărbaţi puternici ai Domnului care să facă parte din vieţile lor, iubindu-i şi învăţându-i cum să-şi schimbe poporul pentru Isus, cum să-l cunoască şi să-l venereze pe Dumnezeu şi cum să fie pregătiţi pentru eternitate. Există potenţialul de schimbare al lumii întregi într-un copil. Dacă vor vedea aceasta în fiecare dintre cei mici atunci, când le vor propovădui şi vor crede în promisiunile lui Dumnezeu, această naţiune va fi schimbată. Cred acest lucru atunci când le privesc fetele, când îi învăţ şi când mă rog pentru ei în camera mea.
Seminarii pentru tineret
Anul trecut în decembrie, s-a născut o viziune – în timp ce culegeam roadele în timpul ultimei conferinţe pe care am avut-o, în timp ce mă bucuram şi după ce am investit în vieţile multor tineri din Inhaminga şi locurile din jur. El a promis că aceşti copii vor avea viziuni şi vor profeţi plini de Duhul Sfânt. Ştim că nu este îndeajuns să avem o singură conferinţă la sfârşit de an. Este nevoie să continuăm să facem parte din vieţile lor, să-i ajutăm şi să-i învăţăm cum să construiască o personalitate asemenea lui Isus. Astfel, am decis să ţinem seminarii regionale o dată pe lună dacă va fi posibil. Aceasta ne-a pus pe drumul împlinirii acestei viziuni.
A fost extraordinar! Până acum am avut 3 seminarii: Massandza, Cicuziri şi Inhaminga.
Seminarul din Inhaminga a fost super-special, în mod deosebit! Dumnezeu este atât de plin de îndurare. Imi amintesc că din 2004, de când am venit în Mozambic, visul meu, cea mai profundă dorinţa a mea, înaintea lui Dumnezeu, a fost să văd această generaţie tânără plină de Duh Sfânt, venerându-l pe Dumnezeu, despărţită de rău şi sanctificată. Deşi visul meu a început să se împlinească acum câţiva ani, pe când adolescenţii de aici din Inhaminga erau botezaţi în Duhul Sfânt, am primit cu adevărat darul preţios al Domnului în timpul ultimelor 3 seminarii. Darul este promisiunea lui şi dorinţa inimii mele îndeplinită: să văd copiii şi tinerii vorbind în limbi şi strigând dinaintea Domnului, cu dorinţa arzanda de a primi mai mult, venerând fără ruşine şi fără frică. Este un miracol!
Intorcându-mă la primii paşi în lucrul cu copiii aici în Inhaminga, singura care plângea în timpul închinării eram eu. Ii vedeam uneori privindu-mă cu ochii larg deschişi şi întrebadu-se în gândul lor: ,,Ce se întâmplă cu missionara?” In câteva luni am tipărit câteva imagini cu copii din întreaga lume aflaţi în rugăciune, închinându-se cu lacrimi şi cu mâinile ridicate. Când le-am pus pe peretele “Anapiana Wa Yesu”, unde ţineam întâlnirile în acea vreme-copiii au fost expuşi pentru prima oară acestei realităţi uimitoare, aflând ca Dumnezeu îi cheamă şi pe ei la închinare adevărată, îi cheamă să fie plini de puterea Duhului Sfânt, să se roage pentru cei bolnavi şi să profeţească. De atunci, au trecut aproape 6 ani, dar se întâmplă! Trăim un an de promisiuni împlinite! Recolta este gata! Laudaţi pe Domnul! Este atât de adevărat! Să le vezi mânuţele ridicate, lacrimile pe bărbii şi gura plină de cântări de laudă în limbi cereşti. Ce răsplată!
Vreau să mulţumesc Susanei în mod special, pentru că a fost o binecuvântare atât de mare pentru mine, pentru că am împărtăşit aceeaşi viziune, pentru că a ajutat şi a fost mereu în locul potrivit şi la momentul potrivit. Acolo unde era cea mai mare nevoie de noi. Nu ştiu cum a putut să facă totul aici şi să continue să vină mereu la întâlnirile cu tinerii sau la serviciile bisericeşti. Mi-e foarte dor de tine Su, deja! Nu-i putem aştepta pe Jansen, Daena şi Leidi să vină. A trecut mult timp de când au plecat…
Evanghelici
Evanghelicii sunt fervenţi in a-l sluji pe Dumnezeu, contribuind la această viziune pe care o avem pentru tinerii din Mozambic. Cred că acum au propriile vise cu privire la această generaţie. Sunt atât de mândră de ei! In ciuda faptului că suntem vase fragile, Dumnezeu ne foloseşte spre slava sa şi spre a face dreptate pentru copiii poporului său. Incetul cu încetul, ei preiau conducerea; continuă lucrarea, atât de entuziaşti şi de recunoscători să vadă schimbarea pe care Duhul Sfânt o face în vieţile celor pentru care se află în misiune.
Când vin la Inhaminga la sfârşitul lunii, ei îmi povestesc mărturii uimitoare ale lucrării lui Dumnezeu în Biserica Sa. Abdul şi Costa tocmai au sosit din Nhansonswe. Au spus că Biserica se dezvoltă foarte repede. Conducătorul bisericesc Pai Francisco care a studiat la ,,Sena Pastoral School” este un om atât de modest şi neobosit în vestirea evangheliei, să consilieze şi să ajute comunitatea. Acum avem acolo în jur de 54 de adulţi, 40 de tineri şi mai bine de 60 de copii. Conducătorul tinerilor Antonio se află acolo, la Şcoala Biblică, având zel şi o dorinţă arzătoare de a-l sluji pe Dumnezeu. Cum şi-a lăsat casa pentru a veni aici, ajutorul pe care Abdul şi Costa l-au adus a readus la viaţă tot ce lăsase el în urmă.
Tinerii au început să evanghelizeze şi să deschidă un grup nou într-o zonă nouă numita Trakita. Ii mulţumesc Domnului pentru Abdul, cel care duce viziunea mai departe şi care conduce cu autoritate copiii şi Biserica lui Isus. In acelaşi timp, este un lider şi un exemplu pentru Costa care a venit în acest an pentru a-l ajuta. Impreună cu Josias şi Enoque, ei conduc tinerii la tronul lui Dumnezeu în închinare şi în mijlocire. Mă gândesc şi la Rito… Toţi aceşti bărbaţi minunaţi ai Domnului au auzit inima Tatălui bătând pentru aceşti copii şi au luat jugul peste vieţile lor ca o chemare specială a lui Dumnezeu, cel pe care îl urmează.
Massandza
In Massandza, unde Josias şi Enoque au stat timp de 2 luni, putem vedea schimbări uimitoare în vieţile oamenilor. Noi tineri şi noi tinere vin să facă parte din Biserică, dar ceea ce vedem a fi un miracol extraordinar sunt câţiva Bărbaţi care încep să vină la Isus acum, în Massandza.
Unul dintre aceştia este Mariano, cel care are 2 soţii şi cel despre care v-am vorbit deja. Vine la aproape toate întâlnirile Bisericii. Acum 2 duminici, ne-a împărtăşit la Biserica marea schimbare din viaţa sa: ,,Acum pot vedea ca Dumnezeu a intrat cu adevărat în viaţa mea. De când mi-am dedicat viaţa lui Isus, sunt un om diferit. Nu mai beau. Cu toţii pot vedea acest lucru. Când am mers în Inhaminga am întâlnit 3 dintre vechii mei prieteni, ţinând 4 beri în mâini, care mi-au spus: Haide Mariano şi bea cu noi! Eu însă am refuzat. M-au întrebat: Ce s-a întâmplat? Mergi la Biserică acum? Le-am răspuns: Adevărul este că sunt pregătit să văd cum Dumnezeu mă poate schimba. Vreau să fiu un alt om, aşa că acum merg la Biserică. Adevărul este că acum sunt o persoană! Nu mă cert cu soţiile mele şi toţi ştiu acum că stau acasă şi că nu mai sunt un beţiv.” Ce bucurie în Biserică, doamnele noastre se bucură din inimă, iar speranţa şi credinţa lor că soţii lor vor fi izbăviţi a devenit mai puternică. Mariano a fost o adevărată problemă în comunitate, iar acum este o mărturie reală pentru Isus.
Duminica trecută am avut un botez cu apă. Oamenii din Cicuziri şi Massandza au sărbătorit prin botezul cu apă bucuria lor de a avea oameni noi ce vin la Isus în această regiune. Micul grup din Cicuziri a venit pe jos, în jur de 6 km pe ploaie, la primele ore ale dimineţii. De fapt, au fost primii sosiţi la Biserica din Massandza. Ce mărturie! Biserica a fost plină, în ciuda ploii ce a ţinut toată dimineaţa. In drumul nostru către Massandza, conducând maşina pe o ploaie torenţială, eu şi Christa, ne rugam şi ne gândeam la felul în care aceşti oameni iubiţi vor reuşi să bată un drum atât de lung până la Biserică. In timpul serviciului mă gândeam ce mărturie vor fi ei pentru lumea întreagă, mai ales pentru cei care au tot ce au nevoie pentru a ajunge la Biserica în scaune confortabile, pe vreme frumoasă şi care încă au motive să se plângă.
S-a întâmplat şi un miracol. Tocmai când pastorul Antonio îşi încheie predica, ploaia s-a oprit. Am putut merge pe jos (cred că în jur de 1 km) până la râu, să celebrăm botezul şi să ne întoarcem. Dumnezeu este atât de bun! Iată un cuvânt care îmi tot vine în minte şi în inimă de câteva zile şi care a devenit o parte a cercetarii şi rugăciunii mele: ,, Se însămânţează pentru dreptate singuri, culege fructe de nădejde dragoste, şi te desparţi sol unplowed dumneavoastră, pentru că este timpul să caute pe Domnul, până va veni El şi dreptatea dusuri pe tine “Osea 10:12.
