Juliana Pasha, creștină care merge la Biserica Trana, se pregătește să reprezinte Albania la cea de 55-a comepetiție Eurovision din Oslio, Norvegia, după ce a câștigat premiul întâi la festivalul annual de musică din țara sa în Decembrie anul trecut.
Piesa ”Nu pot fără Tine”, a fost compusă de Ardit Gjebrea, cuvintele au fost scrise de Pirro Cako și Ardit Gjebrea, sub orchestrarea lui Shpetim Saraci. ”Cântecul vorbește despre dragostea pură. Nu pot spune că e cântec creștin, dar conține elemente creștine,” spune interpreta Iuliana. ”Prin acest cântec, eu vreau să-L glorific pe Dumnezeu și să fac cunoscută dragostea Sa audienței”.
“‘Eurovision este o experientă excepțională pentru mine. Vei sta în fața a mii de oameni care niciodată nu au auzit cintecul tău? Niciodată nu am avut așa o audiență. Chiar dacă deobicei nu sunt emoționată pe scenă, aceasta este cu siguranță diferit,” spune ea.
Ea are încredere în Dumnezeu ca o va ajute să treacă prin toate încercările de a fi în lumina atâtor reflectoare. ”Sper că Dumnezeu îmi va da curajul și tăria pe scenă, așa cum a făcut-o de la început,” spune Iuliana. “Nu pot merge pe scenă fără ca să îi cer întâi lui Dumnezseu să mă ajute și să mă susțină. Eu vreau să îl glorific pe El prin fiecare cântec care îl cânt. Orice nu s-ar întâmpla la Eurovision, dacă ajung în finală sau nu, nu mă îngrijorez. Este o încercare mare și voi accepta ceea ce Dumnezeu vrea. În acelaşi timp sunt conștientă și bucuroasă că mulți frați și surori în Cristos sunt alături de mine și se roagă pentru mine. Este dificil să fii în lumea artei, în mod special când ești în jurul celor necreștini. Dumnezeu m-a pus aici ca să fiu o lumină pentru alții”.
Iulianei i s-a oferit rolul de femeie bodyguard în musical ”Chicago” dar ea a refuzat… ”știind că va ruina mărturia sa de creștină. Încă din copilărie, am știut că există Dumnezeu șă uneori mă mai rugam, dar mai târziu m-am îndepărtat și am uitat de El totalmente. Şase ani în urmă, eu și soțul meu treceam prin timpuri mai complicate. Ne-am simțit foarte descurajați. Noi lucram dar nu puteam să ne bucurăm de nimic în viață. Totul era așa de neînsemnat. În acel moment, Dumnezeu a vorbit la ambii. Eram în mașină și ne-am rugat, și atunci în final am acceptat pe Isus ca Domn și Salvator al vieții noastre.”
Ana Ciolan, echipa ŞtiriCreştine.ro
