Slavit fie Domnul ca am ajuns cu bine in Zambia! Mai intai de toate doresc sa va multumesc pentru tot suportul acordat si imi cer iertare ca nu am reusit sa vizitez mai multe locuri si mai multe persoane.
Imi pare atat de rau ca imprejurarile si timpul nu mi-au ingaduit! Stiu ca multi dintre dumneavoastra ati fi dorit sa ne intalnim si imi pare atat de rau ca nu ne-am intalnit! Imi pare rau daca v-am dezamagit in aceasta privinta si va rog sa ma iertati. Timpul meu a fost scurt dar frumos si placut.
Am plecat din Targoviste dimineata si am stat in aeroport pana seara. Apoi avionul a fost anulat, au trebuit sa ne dea jos din avion, ne-au acordat cazare in Otopeni si am zburat a doua zi spre Londra, unde a fost teribil. A trebuit sa astept in aeroport ore intregi, in picioare. Am dormit peste noapte in Londra si abia a treia zi am plecat si am ajuns a patra zi. Slava Domnului ca am ajuns acasa cu bine, sambata seara. Aici, din nou, “bun venit in Zambia”, nu am avut apa. Abia duminica seara ne-a venit apa.
Mi se pare un pic dificil fara apa, fara curent. Ce sa mai spun despre iarba care a crescut atat de mult incat in unele locuri era mai inalta ca mine si in jurul casei ziceai ca este o mica jungla!
Va rog sa va rugati pentru mine ca sa ma pot obisnui din nou cu acest mediu.
Am ajuns cateva zile mai tarziu si din nefericire nimeni nu m-a asteptat la aeroport, deci a trebuit sa iau un autobuz pana in Ndola. Multi credeau ca nu voi mai veni si erau atat de suparati. Cand m-au vazut in Fiwale, bucuria lor a fost mare.
Ma bucur ca lucrurile au inceput sa mearga bine, in special scoala este un mare succes, slavit fie Domnul pentru acest lucru!
De asemenea, femeile de la Colegiu s-au bucurat atat de mult sa ma vada. Am avut niste mici cadouri pentru ele si bucuria lor a fost si mai mare. Dar mai presus de toate s-au bucurat atat de mult sa ma vada si mi-au spus ca-i multumesc Domnului ca m-am intors sa le invat din nou.
In privinta femeilor am fost un pic dezamagita, deoarece unele au cumparat multe haine si au spus ca le vor plati in decembrie, iar acum este februarie si inca nu au platit. Inca nu stiu ce sa fac, este un obicei prost pe aici unde multi isi fac datorii si uita sa le mai plateasca.
Va rog sa va rugati si pentru femeile cu care lucrez, in special pentru Bana Masani, Ba Salome, Bana Pensulu, Ba Omeli, Ba Peggy, Ba Marrian. Impreuna sa putem lucra pentru Domnul si sa ajutam multe persoane sa putem fii o binecuvantare si multe suflete sa fie mantuite.
Luna aceasta vom incepe din nou sa mergem in diferite biserici sa ajutam cu copiii si tinerii. Sunt multe nevoi si lucratorii sunt atat de putini.
Vreau sa mentionez despre dragostea si darnicia unor copilasi care intr-adevar m-au impresionat.
In una dintre bisericile unde am fost in Romania, copilasii strangeau de mult timp bani pentru misiune si in mod special pentru copiii din Zambia. La plecare mi-au dat un borcan mare in care ei au tot pus bani. Am fost atat de uimita si impresionata si ma gandeam la sacrificiul pe care unii copii l-au facut. Ei au renuntat la ciocolatele, la dulciuri si jucarii doar pentru a trimite acei banuti copiilor din Zambia pentru ca si ei sa poata manca ceva, sau sa poata merge la scoala.
Va rog sa va rugati ca Domnul Dumnezeu sa binecuvanteze copilasii si aceasta dragoste pentru misiune si pentru a ajuta alti copii sa nu se stinga si sa continue sa arda in inimile lor iar cand vor deveni tineri si adulti sa poata fii unelte in Mainile Creatorului.
Un alt copilas care m-a impresionat mult a fost nepotelul meu care mi-a spus ca are niste bani si vrea sa cumpere ceva pentru un copil din Zambia. Am sugerat ca ar putea cumpara ceva, dar sa fie ceva usor (deoarece nu pot lua multe bagaje). El s-a dus si a cumparat un penar frumos, pix si creioane pe care m-a rugat sa le dau unui copil de la scoala.
Asa am si facut, am prezentat acel penar cu pix, creion, creioane colorate si am spus ca acel copil care va invata cel mai bine va primi penarul, care a fost cumparat de un copilas ca si ei.
Nu va imaginati ce bucurosi au fost copiii de la scoala sa vada acest penar, si acum intreaga clasa vrea sa-l castige.
Un lucru ar fi de precizat, copiii de aici sunt prea saraci ca sa poata avea un penar asa frumos si plin, deci pentru ei este un” lux” si ceva foarte apreciat. Oricine si-ar dori asa ceva.
Ma uimeste darnicia unor copilasi si cu cat de multa dragoste si bucurie doresc sa se implice in aceasta lucrare de misiune. Multumesc in mod personal tuturor celor care s-au implicat si au daruit pentru lucrarea din Zambia. Multumesc si celor care, pe genunchi si poate in post, ne sustineti de la departare. Departarea parca ne apropie atunci cand suntem pe genunchi inaintea Tronului ceresc si parca ne simtim atat de aproape.
Asa cum am mai mentionat, am fost in stare sa pun un zambet pe buzele celor cu care lucrez datorita darniciei si dragostei multora si nu am venit cu mainile goale.
Multumesc din nou pentru tot suportul financiar si pentru toata dragostea pe care o aveti fata de mine si fata de lucrarea de aici. Acum vad si simt si mai mult faptul ca nu sunt singura.
Cu multa dragoste, Maria Magdalena Halip / maria4zambia@gmail.com
Pentru ŞtiriCreştine.ro, revista InfoMisionar
Un comentariu
Sa ramai binecuvantata din plin, Maria, in lucrarea minunata pe care o faci acolo in Zambia, Domnul sa-ti dea intotdeauna trecere inaintea Lui, cand vii cu rugaciuni, si trecere inaintea oamenilor pt a-i invata din Biblie!