Problema limitei de vârsta a persoanelor carora le este permis sa slujeasca ca pastor, este una din problemele care au o soluţie specifica, bazata pe caracteristicile confesionale şi dogmatice ale unei societatii crestine. În unele comunitati, din punct de vedere legal, este delimitate o anumita limită de vârstă, de la care un slujitor poate fi ridicat intr-un rang mai inalt. Dar, aşa cum se arată in practica, chiar şi în aceste adunari aceasta cerinta deseori este incalcata.
Înainte de a vorbi despre problemele “pastorilor tineri” în cadrul comunităţii evanghelice, trebuie sa decidem ce se înţelege prin fenomenul de slujire in biserica si slujirea pastorilor in particular.Privind biserica ca o “turma” a lui Hristos, este firesca necesitatea de a avea aceasta turma un pastor. Este binecunoscut locul in Scriptură în care Isus ii spune lui Petru cam tot ce trebuie sa stie despre slujirea pastorala. (Ioan 21:16-17).
În primul rând, iniţiativa de a chema pe cineva in lucrarea de pastor întotdeauna vine de la Fiul lui Dumnezeu. Aceasta chemare corespunde cu planul initial a lui Dumnezeu, in ceea ce priveste aceasta slujire. În al doilea rând, slujirea pastoral se naste din iubirea profunda pentru Domnul. Dumnezeu Însuşi deschide şi umple inima omului, chemat pentru a sluji cu o dragostea nemărginită pentru El. Dumnezeu ii apropie pe oamenii de El si le umplu inima cu Duhul Sau cel Sfint. Sensul acestui mister este că Dumnezeu cu incredere ii dezvaluie omului planurile Sale, ca unui prieten sau coleg de muncă, şi-l invită să devină parteneri. Acele daruri spirituale,binecuvintari, care sunt puse la dispoziţie pastorilor , ii face sa devina mai putin vulnerabili în faţa inamicului şi ii ajuta sa pastreze trupul lui Hristos,invataturile Lui, si deasemenea sa-si indeplineasca cu success misiunea pe pamint.
Dar pastoria – este doar unul din darurile slujirii. Odata cu pastorul Bisericii se formeaza întotdeauna si un nucleu al misiunilor echivalente, care au drept scop protejarea “turmei”. Se are in vedere misiunea de apostol, de profet, evanghelist şi profesor, care, împreună sunt date pentru “zidirea trupului Lui Cristos” , dupa cum spune apostolul Pavel (Efes.4 :11-12). Succesul bisericii locale – este interacţiunea cu succes a tuturor acestor daruri intre ele. Fiecare dupa puterea sa si în limitele competenţei sale.
Dar, în realitate, noi observam o imagine total diferită. De multe ori, în unele biserici slujirea invatatorilor fie ca este absenta sau este redusă la nivelul de predare în şcoala duminicala. Misiunea de evanghelist deseori se supune unui plan elaborat de pastor sau bătrânii bisericii. Iar lucrarea profetului sau a apostolului, în general,este lasata in umbra, reprezentând parca o ameninţare la adresa autorităţii pastorale.
In zilele noastre slujirea pastorului este situate in centrul atentiei şi totul gravitează în jurul lui, ceea ce conduce la o denaturare a planului lui Dumnezeu si schimba opinia necredinciosilor despre Biserica. Nerezolvarea acestei problema este ca un bulgare de zapada, care poate avea consecinţe fatale.
Din păcate, astăzi in biserici slujirea pastorala prevalează asupra altor slujiri, care insa nu are o baza biblica. Despre motivele acestei situaţii istorice care exista , as dori să vorbesc mai detaliat.
Aruncam o privire la modul în care se realizeaza slujirea pastorului în biserica locală, si o vom raporta la comportamentul lui cu membrii bisericii.
Este logic faptul că “turma” este inclinata să aibă încredere în pastorul ei. Dat fiind că misiunea sa este destinata să răspundă nevoilor spirituale ale credincioşilor de zi cu zi. Pastorul se afla zilnic in contact cu cele mai presante probleme, cum ar fi noii convertiţi sau crestinii mature. Slujirea pastorului este mai mult indreptata de a răspunde nevoilor membrilor Bisericii ,de a binecuvinta,de a se ruga impreuna,de a consola. Treptat,slujirea pastorui începe să fie evaluata de catre membri adunarii dupa gradul de “amabilitate”. Din acest motiv, pastorul ramine a fi in ochii enoriaşilor şi a membrilor bisericii “cel mai iubit” si “cel mai important” slujitor.
Ispita pentru pastor este deseori prea mare, şi pastori, uneori, incep sa creada ca misiunea lor este “speciala”. Incercind sa placa “turmei” din teama de a nu o pierde, ei merg în urma acelor membri ai adunarii, care, promiţându-i sprijin financiar, ii ajuta să ia toată puterea în mâinile lor. Iar apoi “sponsorii”, în viitorul apropiat, se numără printre fondatorii şi membrii Consiliului bisericii. Nici apostolii, nici profetii, nici profesorii, numai sunt ascultati. Locurile lor sunt luate de către “oamenii nostri”, care au un grad scăzut de inteligenta, capacitate mentală şi educaţie redusa. Iar in cazul în care capacitatea de a servi din punct de vedere spiritual este cu mult sub medie, persoana are toate sansele sa obtina o functie administrative, cu condiţia ca acestea sunt rude sau prieteni ai pastorului. Lipsa sau umilirea (conştienta sau inconştienta) a altor daruri de slujire in Bisericii, poate conduce la formarea unei perceperi deformate a a realităţii spirituale, şi a neînţelegerilor cu privire la scopul mântuirii lor.
Prin dezechilibru si nebalansarea activitatii pastorului, membrii adunarii incep să creadă că Domnul Isus i-a salvat numai cu scopul de a organiza un picnic mare unde se poate cinta, minca produse dilicioase si asculta predici. Şi insasi pastorul se transforma intr-o persoana care are raspunsuri la toate intrebarile.
Rezultatul acestei dezvoltari a bisericii poate duce la incapacitatea sa de a răspunde în mod adecvat la crize, reduce demnitatea morală şi incurajeaza alte tendinţe negative.
Foarte des auzim despre existenta in unele comunitati religioase, a asa zisei probleme “pastori tineri”. Aceste probleme se presupune că sunt legate de problema de credibilitate din partea persoanelor în vârstă, cu problema lipsei de experienţă de viaţă si alte cause. Dacă această problemă exista, aceasta este putin exagerată. Dumnezeu nu va la o asa slijire pe niste oameni nepregătiţi pentru a indeplini misiunea de pastor. Dacă Dumnezeu a chemat pe cineva in aceasta slujire, acest lucru va fi evident pentru toti. Dar dacă o persoană nu este chemata de a sluji ca pastor, toata educaţia sa, cultural si spirituala, toate contactele sale şi recomandarile de la episcopi sau pastori nu vor conduce la acel rezultat pe care il vrea Domnul,cu numai la durere si dezamagire. Acest lucru nu înseamnă insa ca acel om este rău. Poate că el este destinat să slujeasca ca profesor, poate ca evanghelist, poate chiar ca profet. Sau poate că are o alta vocatie,in alte domenii ,departe de activităţile din biserică.
Problema “pastorilor tineri” este de fapt o” problema mascată “a unor episcopi deja de varsta mijlocie, preocupati de găsirea unor persoane care sa le fie supusi, care să păstreze tradiţia şi să aibă grijă de interesele lor si a i intereselor clanurilor lor. Prin urmare, o deosebita pacere de a discuta despre aceasta problema,nu exista. Dar există o mare îndoială în posibilitatea de reformare a situaţiei actuale în bisericile moderne şi necesitatea de a face acest lucru.
Un mod rezonabil pentru a remedia situaţia ar trebui să fie deschiderea unor noi biserici, gata să demonstreze o abordare mai responsabila şi mai echilibrata a organizarii structurii conducerii sale.
Din păcate, bisericile, care au permis o intelegere denaturala a slujirii pastorale nu vor să înţeleagă şi sa corecteze situaţia. Succesiune problemelor şi a situaţiilor de conflict, care încep să urmărească aceste comunităţi, conducerea încearcă să le explice ca fiind accidente banale, coincidenţe, persecuţie sau neînţelegere din partea autorităţilor laice, în timp ce acestea sunt o consecinţă directă a politicii pe care ei au urmat-o si inca continua sa o faca. Astfel, aceste biserici pun in situatii incomode , nu numai pe ei, ci si pe alti crestini care fac parte din aceasta comunitate religioasa.
Sa asteptam o rezolvare rapida a acestei problem e nu este necesar, celor care le pasa de soarta mişcării evanghelice din Rusia, ar trebui să se gândească la deschiderea unor noi biserici care sa aiba resurse intelectuale care inca nu au fost utilizate de către autorităţile bisericii de azi.
Tradus de echipa Ştiri Creştine, Veronica Bucur
Sursa: Protestant.ru
