Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat, Guvernul de la Bucureşti, în dosarul
privind dreptul de a organiza slujbe pentru catolici în Parohia Greco-Catolică de la Sâmbăta, din Bihor, după ce clădirea bisericii a revenit ortodocşilor în 1948.
CEDO a pronunţat sentinţa azi, după ce a constatat o încălcare a Articolului 6, paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la liberul acces la justiţie, precum şi o încălcare a Articolului 14, referitor la discriminarea în faţa legii pe motive religioase. Magistraţii europeni au decis ca statul să despăgubească membrii parohiei greco-catolice cu 23.000 de euro, pentru încălcarea acestor drepturi.Ortodocşii sunt radicali
Parohia Greco-Catolică de la Sâmbăta a fost desfiinţată în 1948, iar clădirea a fost transferată Bisericii Ortodoxe. După 1990, legea a impus crearea unor comisii mixte, formate din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi cei ai restului cultelor, pentru a clarifica situaţia bunurilor litigioase, printre care şi cea a bisericii de la Sâmbăta.
Tentativa de a crea o comisie mixtă la Sâmbăta a eşuat, iar reprezentanţii cultului ortodox au refuzat propunerea catolicilor de a organiza slujbe religioase alternativ, pentru ambele culte. Aceştia au motivat că biserica le aparţine de foarte mulţi ani, iar ortodocşii ar trebui să-şi contruiască o biserică dacă vor una.
În 1996, reclamanţii au cerut tribunalului să le ordone reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe să le permită oficierea de slujbe la Sâmbăta. Magistraţii au constatat, la acel moment, că potrivit recensământului din 1991 peste 28 la sută din populaţia din Sâmbăta este de religie catolică, astfel că a decis oficierea de slujbe în mod alternativ şi echitabil.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe au făcut apel şi li s-a dat câştig de cauză, pe motiv că solicitarea reclamanţilor este inadmisibilă, deoarece soluţionarea litigiilor între biserici este de competenţa comisiilor mixte, nu a tribunalelor.
Astfel, reclamanţii au fost somaţi să-şi construiască o biserică proprie. În aceste condiţii greco-catolicii s-au adresat Curţii Europene care le-a dat câştig de cauză.
CEDO a condamnat România şi pentru expulzarea ilegală a unui palestinian.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat Guvernul de la Bucureşti,tot azi, în dosarul privind expluzarea şi detenţia ilegală a unui refugiat palestinian din Bucureşti, acordându-i acestuia despăgubiri de 17.000 de euro.
Curtea Europeană a decis că autorităţile române au încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind condiţiile de viaţă din centrul de detenţie al Aeroportului Otopeni şi tratamentul la care a fost supus refugiatul palestinian de angajaţii acestuia. CEDO a decis acordarea de despăgubiri în valoare de 17.000 de euro, sumă ce trebuie să fie plătită de Guvernul de la Bucureşti.
Akram Ahmed M. Al-Agha n vârstă de 65 de ani, a părăsit Fâşia Gaza în 1962, după care s-a stabilit în Cairo, pentru studii. În urma războiului din Kippour, în 1973, acestuia nu i-a fost prelungit dreptul de şedere, însă autorităţile egiptene i-au emis un paşaport irakian pentru refugiaţi palestinieni. Folosind acest document a ajuns în România în 1993, stabilindu-se în ţară ca om de afaceri.
Printr-o hotărâre din 31 iulie 1998, în baza ordinului 779, care data din timpul Republicii Socialiste România, Ministerul de Interne i-a ridicat lui Al-Agha dreptul de şedere în ţară şi l-a declarat persona non grata. Reclamantul nu a fost informat asupra acestui ordin. Deşi a fost expluzat, palestinianul nu a putut părăsi ţara, pentru că nu avea paşaport.
În 15 februarie 2000, a fost dus la centrul de detenţie de pe Aeroportul Otopeni, în baza ordinului 779. În iunie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea palestinianului şi oferirea de despăgubiri, anulând ordinul 779 şi admiţând că bărbatul nu fusese informat de statutul său de persona non grata. Curtea a precizat, însă, că datoria acestuia este să părăsească ţara la expirarea perioadei de sejur.
El a rămas în România, într-un centru pentru refugiaţi.
Autor: Silvana Pătrăşcanu
Sursa: VoxVocis
