Dacă autoritatea rabinică din sec 18, Vilna Gaon avea dreptate, la data de 16 martie 2010 va începe construirea celui de al treilea templu. Proiectul afirmă că ziua plină de auspicii coincide au a treia terminare a sinagogii Hurva din cartierul evreiesc din Ierusalim.
Marea zi este aproape: la 15 martie, sinagoga Hurva reconstruită, considerată a fi cea mai mare casă de rugăciune din Ierusalim va fi re-dedicată. Ultima dată a fost distrusă în războiul de independență.
Totuși, în timpul procesului de reconstrucție, Hurva a devenit un os pentru care se ceartă ultra-ortodocșii și alții din Ierusalim.
Conflictul este cu privire la ce fel de instituție va fi Hurva. Un grup de oameni din Ierusalim, seculari și național-religioși spun că dacă statul nu acționează repede, Hurva va deveni o altă sinagogă ultra-ortodoxă, în care femeile și turiștii nu sunt bine veniți.”Guvernul a investit milioane în restaurarea sinagogii. Este un loc cu o valoare specială pentru turiști. Cartierul evreiesc are duzini de sinagogi și nu are nevoie de încă una,” a spus Tehila Nahlon, un activist.
Dezbaterea reflectă situații de identitate mai adânci, cu privire la cartierul evreiesc, care a devenit foarte ultra-ortodox în ultimii ani.
Rachel Azariya din consiliul orașului a spus ”Hurva nu trebuie să devină doar o altă sinagogă, și cartierul evreiesc o altă vecinătate Haredi”.
Hurva, al cărei nume înseamnă ”ruină” a fost construită inițial de discipolii lui Rabbi Judah Hahasid la începutul sec. 18. A fost distrusă la scurt timp după aceea de către musulmanii care cereau înapoierea împrumuturilor date pentru construirea sinagogii. După ce a fost reconstruită, la jumătatea sec. 19, a devenit cea mai importantă sinagogă din țară, dar a fost distrusă în 1948 de legiunea Iordanului, cu câteva zile înainte de căderea cartierului evreiesc, în războiul de independență.
În 2001, după ani de dezbatere, guvernul a decis să restaureze clădirea.
Clădirea istorică, al cărei dom faimos domină din nou cerul cartierului evreiesc, a fost recreată meticulos, inclusiv mobila și frescele de e pereți.
Totuși, secularii și sioniștii ortodocși sunt preocupați de faptul că două dezvoltări pot duce la devenirea sinagogii ultra-ortodoxă.
Primul lucru a fost numirea unui rabin pentru sinagogă – care a avut loc acum trei ani, când era doar o construcție de beton – rabinul șef din Rehovot, Simcha Hacohen Kook, care este considerat apropiat de ultra-ortodocșii și liderul non-hasidic, Rabbi Yosef Elyashiv. El a fost ales de mai mulți rabini, cu binecuvântarea rabinului șef sefardic, Rabbi Shlomo Amar.
”O companie a guvernului a construit sinagoga. Sunt proceduri pentru alegerea oamenilor. Ei au făcut această alegere, pentru a preveni numirea unui rabin sionist ortodox,” a spus Anat Mufkadi, membru al grupului îngrijorat pentru sinagogă. Rabbi Elyashiv a declarat jurnalistului Haredi, Shlomo Kook, nepotul rabinului sinagogii, că numirea a fost intenționată pentru ”a opri distanțele”, adică să nu obțină postul un rabin sionist ortodox.
CEO al Companiei de dezvoltare al cartierului evreiesc, care a construit sinagoga, Nissim Arazi, care a spus că este surprins de numirea rabinului, a refuzat să fie prezent la ceremonia de investire, de acum 3 ani. ”Nu este clar de ce este necesar un rabin când nu este nici o sinagogă și nu știm nici cine va fi congregația,” i-a spus lui Haaretz cu câteva zile în urmă. Arazi cred că Kook este un candidat demn.
A doua dezvoltare este că Arazi va fi înlocuit curând , împreună cu 5 din 8 membrii ai Companiei de dezvoltare a cartierului evreiesc. Prin lege, noii membrii ai bordului vor fi aleși de ministrul Ariel Atias, membru Shas. Cabinetul a dat Western Wall Heritage Foundation, condus de rabbi Shmuel Rabinovich, din noul bord. Sub conducerea lui Rabinovich, unii au spus că zona a devenit mai ultra-ortodoxă.
Activiști spun că sinagoga reconstruită ar trebui să prezinte saga istorică a cartierului evreiesc, să arate descoperirile arheologice de acolo, accesibile turiștilor, fie bărbați, fie femei. Grupul vrea să evite un kollel (yeshiva pentru bărbații căsătoriți) ceea ce ar exclude orice altă activitate.
Pentru ultra-ortodocși, situația este uni-echivocă: ”Problema este dacă va f o sinagogă șii o casă de studiu sau un muzeu cu tot felul de prostii,” a spus rabinul cartierului evreiesc, Avigdor Nebenzahl, pe un site ultra-ortodox.
Kook a spus: ”Unchiul meu este aproape de toate comunitățile, el nu este un Haredi clasic sau un fanatic. Nu se așteaptă să devină o sinagogă Haredi cu 50 de rugăciuni pe zi. El înțelege că este o sinagogă diferită. Dar este important pentru el să fie mai mult sinagogă decât muzeu.
Sursa: Vox Vocis, de Nir Hasson
