Creştinii, marginalizaţi şi foarte săraci din Pakistan, îşi vând rinichii în speranţa că le vor putea oferi un Crăciun fericit copiilor lor. Sperând că vor putea oferi un Crăciun adevărat copiilor lor, Safdar şi Faqir au acceptat să-şi vândă rinichii pentru câteva sute de dolari. Potriviz unui reportajrealizat de AFP în Pakistan, la fel ca alţi numeroşi creştini pakistanezi, acest sacrificiu nu le permite decât să supravieţuiască.
“Nici nu mai ştiu când am sărbătorit Crăciunul ultima oară”, spune Safdar Masih, pe pragul casei sale sărăcăcioase din Yuhanabad, un sătuc creştin situat la 20 de kilometri de Lahore, marele oraş al estului Pakistanului. “Crăciunul este doar un vis pentru noi, un vis care nu ştiu când va deveni realitate”, spune bărbatul în vârstă de 45 de ani, tată a cinci copii. El lucrează la un cuptor de cărămizi şi a fost obligat să-şi vândă un rinichi anul trecut.Rinichiul a fost vândut unui grup de necunoscuţi care i-au promis 150.000 de rupii (circa 1.240 de euro), o adevărată comoară pentru o familie înglodată în mizerie. “Nu aveam de ales”, spune el. “Am fost dus într-un spital din Lahore, nu ştiu care. După operaţie, mi-au dat doar 70.000 de rupii (580 de euro) şi, când am cerut şi restul, mi-au zis că mai bine îmi ţin gura, dacă nu vreau să am probleme”. In locul cadourilor de Crăciun, copiii săi vor primi anul acesta haine la mâna a doua, donate de familia de musulmani la care soţia sa lucrează ca menajeră.
Minoritatea crestina – 3% din populaţia majoritar musulmană a ţării – este o ţintă facilă pentru traficanţii de organe. Creştinii reprezintă o comunitate puternic marginalizată, formată din oameni foarte săraci, grupaţi în mahalale la marginea marilor oraşe.
Un alt creştin din Yuhanabad, Faqir Masih, un vânzător de baloane în varsta de 32 de ani, arată reporterilor AFP o cicatrice mare care îi brăzdează spatele şi care îl face încă să se îndoaie de durere. Şi el s-a decis să-şi vândă un rinichi anul trecut, pentru a-şi putea hrăni familia, după ce i-a murit tatăl. Traficanţii “mi-au spus ca aş putea să-mi cumpăr o casă nouă şi că fraţii şi sora mea vor putea merge la o şcoală bună”.
După operaţie, a urmat acelaşi scenariu. In locul celor 150.000 de rupii promise, “mi-au dat doar 40.000 şi m-au ameninţat că îmi pun viaţa în pericol dacă cer mai mult. Nici măcar nu m-au îngrijit cum trebuie după operaţie…Durerea mă torturează şi acum”, adaugă Faqir.
De Crăciun, nu vor fi jucării, brad împodobit sau sărbătoare în locuinţa sa cu o singură cameră, cu mobilă dezmembrată, unde o perdea ţine loc de fereastră. “Ca de obicei, nu putem face nimic pentru a putea sărbători”, regretă Faqir, îmbrăcat cu o haină murdară şi aşezat pe un pat rupt. Toţi membrii familiei vor fi obligaţi să stea strânşi unul în altul, pentru a putea rezista temperaturilor apropiate de zero.
Adeeb-ul-Hasan Rizvi, director la institutul de urologie şi de transplanturi din provincia Sindh (sud), “aproape 2.000 de rinichi sunt transplantaţi în fiecare an în Pakistan, dintre care doar 500 legal”. Acest comerţ ilegal a generat venituri de aproape 12 milioane de dolari în 2008.
“Pentru a putea să supravieţuiască, săracii îşi vând rinichii oamenilor bogaţi, mulţi dintre ei din Occident sau din Golful Persic”, explică el, descriind Paklistanul drept “un supermarket al rinichilor”.
de Robert Mihailescu HotNews.ro

7 comentarii
Oameni fara D-ZEU …sa-ti vinzi rinichi pentru ca sa faci un craciun fericit copiilor….?pentru o traditie ..pentru o zi de fericire ?este prea mult ca axestia sa sufere ,sau moara si beti copii sa ramina si fara parinti ,pe cind daca ar apela la Bunul D-ZEU le-ar da tot ce le trebi si ar fi cei mai fericiti .Eu o spun din experienta.D-ZEU sa aiba MILA.
Ce trista situatie :(:(:( Ma rog ca si Daniel, Doamne iarta-ne pacatele omenirii, ca s-a facut din ban un idol, incat cei bogati ii asupresc pe cei saraci, mintindu-i, manipulandu-i, dar nici gand sa-i ajutam. E o realitate asa trista….
Flory…articolul asta nu are nici o legatura cu lipsa lor de credinta…Dumnezeu are motive pentru tot ce se intampla, pentru tot ce permite sa se intample pentru ca nici macar un fir de par nu pierdem fara ca El sa stie asta…asa ca nu compara niciodata situatia ta cu situatia altora pentru ca desi adevarul acesta e universal, ca Domnu-i bun si fericirea o gasesti doar langa El, noi nu avem nici cel mai mic habar ce-i cel mai bine pentru noi si ce e cu adevarat ceea ce ne face fericiti…daca Dumnezeu vroia ca cei care se incred in El din toata inima sa aiba tot ce le trebuie nu existau tare multi oameni saraci in lume, asa ca sa nu vorbim fara sa stim, pentru ca nu-i mai usor sa fii crestin acolo unde poti sa-ti pierzi viata pentru asta decat aici la noi unde avem libertatea care-o avem
Un argument logic si foarte bun. Daca am fi noi in situatia lor, probabil nu am face asa declaratii usuratice. Cel care a scris comentariul de acuzare probabil nu stie istoria din timpurile comuniste. Poate e timpul sa iei o lectie de istorie de la un batrin, cit mai sunt ei in viata. Atunci cind vor veni timpurile noi sa ajunfem in asa situatii, si ele nu sunt departe, probabil tu vei fi cel care nu va avea credinta. Sa avem grija cum comentam si analizam unele situatii, ca sa nu pacatuim fratilor.
Ce durere…. 🙁
Cum ii putem ajuta pe oamenii astia?
Nu stiu, se poate de colaborat cu misiuni si organizatii misionare. Ar fi o idee. Sarbatori fericite.
Ce trist este sa acuzi pe fratii tai in credinta se pare ca nu ai citit in Biblie versetul “iubeste pe fratele tau ca pe tine insuti” Cum iti exprimi iubirea pe care Domnul isus ne-a invatat sa o aratam frate G Flory prin acuzatii?