Orice informaţie cu privire la sinucidere este o veste tragică şi extrem de dureroasă pentru orice om. Pe bisericata.com am scris despre acest subiect diferite articole, însă nu am scris nici o data articole despre tineri creştini care au ales să se sinucidă. În acest articol doresc să scot în evidenţa câteva din cauzele sinuciderii, sperând astfel să minimalizam alte dezastre familiale.
1. Sinuciderea, rezultatul final
Pentru a înţelege suferinţa şi cauzele sinuciderii tebuie să păşim dincolo de rezulatatul final. Trebuie să ne întrebăm care au fost motivele pentru care o persoană a ales să-şi determine finalitatea proprie. Este incorect să afirmăm că Dumnezeu este Cel care iniţiază sau acceptă astfel de fenomene. Dumnezeu nu este un terorist sau un măcelar. Dumnezeu nu este de acord cu sinuciderea, astfel, El nu este cauza pentru care sute de tineri aleg să se sinucidă.
În acelaşi timp, idea că Dumnezeu încearcă o familie cu atâtea necazuri este doar o fabula. Desigur, veţi argumenta cu cartea Iov, însă dacă nu înţelegeţi contextul cărţii, aceaşi idee este repetată şi în cazul lui Iov. În astfel de circumstanţe trebuie să realizăm că Dumnezeu este un Dumnezeu creator şi iubitor. Mult mai mult, Dumnezeu este şocat atunci când cineva alege să îşi ia propria viat, şi asta datorită faptului că viaţă trebuie trăită şi nu distrusă. Desigur, trebuie să fim extrem de atenţi la cauzele şi motivele care au condus o persoană spre un act atât de desfigurant. Deseori aceste motive sau cauze se îndreaptă spre oameni şi nu Dumnezeu. Problemă majoră este că omul nu este gata să-şi rescunoasca vinovăţia.
2. Presiunile familiale, cauza primară a sinuciderii
Până în prezent una dintre cele mai ridicate cauze al sinuciderii este familia şi contextul familial. Anturajul şi socializarea familială inadegvata (deseori) este una dintre cele mai fatale rezultate nedorite. Pentru o persoană tânără care realizează că viaţă este atât de fragedă, în orice circumstanţă s-ar află, se va asigură că este atentă la acest aspect extrem de important. Totuşi, într-o lume disperată şi distortionata, părinţii sunt respinsabili de educaţia pe care o oferă copiilor despre pericolele exsistente înaintea acestora. Cu toate că familia ar trebui să fi contextul în care suntem protejaţi de orice fenomen periculoas, chiar în cadru acesteia pornesc războaiele arugementelor ucigătoare. Aceste războaie nu au ne-apărat tangente fizice, însă, fără să eşuăm, trebuie să recunoaştem că luptele emoţionale sunt cele mai periculoase. În aceste bătălii emoţionale cuvintele devin săgeţi sau gloanţe ucigătoare. Subminarea identităţii, oricărei persoane, va rezultă în decizii fatale. Anturajul familial contribuie la extinderea sau la stoparea acestui fenomen în familiile noastre.
3. Societatea, un guru a excluderii sociale
Nu este surprinzător când observăm în Evanghelii că primul aspect criticat de Cristos a fost asupra societăţii, şi asta pentru că nu aveau grijă de nevoile fizice şi emoţionale ale oamenilor existenţi în contextul acesteia. Desigur, atunci când ne referim la societate, ne referim la cadrul educaţional, cadrul spiritual (biserică), cadrul juridic şi aşa mai departe.
Într-un context în care o persoană tânără descoperă că nu are nici un scop sau o şansa de a supravieţuii, tendinţa oricărei persoane este de a aplea la ceea ce oferă o alinare temporară sau chiar finală.
A două cauza pentru care sinuciderea este în continuă creştere se datorează faptului că ţinerii sunt consitenti că nimeni nu îi ascultă. Dacă nimeni nu-i ascultă, asta înseamnă că ţinerii sunt marginalizaţi şi chiar supra dozaţi. Societatea, care este atât de vulgară faţă de tineri, nu este de acord cu fenomenul normalităţii. Trăim într-o societate în care dacă nu eşti un erou, sau mai bine spus acinevaa, eşti o persoană neimportanata. Tot `ceea ce eşti` sau `ceea ce faci` nu este o contribuţie pentru comunitatea post modernă. Rezultatul unei astfel de disperări scoate la suprfata o identitate inferioară şi fără de valoare. Cauza sau consectina unei astfel de idei rezula în sinucidere. În acest plot extraordinar ne aflăm fiecare, deoarece am dezvoltat în caracterul şi gândirea noastră, că pentru noi că şi creştini, cei mai importanţi sunt cei pe care dorim să-i catalogăm că şi persoane importante. Observăm din această instanţă că nu Dumnezeu este de vină, ci noi, cei care facem parte din această societate dezorientata, şi în care nu doar noi, dar şi biserică locală este mânjită de bolile societăţii disperate.
Unul din motivele pentru care se sinucid ţinerii atât în România cât şi în alte ţări, este cauzat de presinunile aruncate asupa celor tineri. Dacă dorim să stopăm acest fenomen neplăcut, trebuie să acceptăm că a sosit vremea să ne întoarcem spre o normalitate în societatea în care am fost aşezaţi. În acelaşi timp trebuie se fim capabil să controlăm şinele nostru. În final, trebuie să arătăm că fiecare tânăr are un scop şi un ţel în viaţă. Biserică locală şi păstorii acesteia trebuie să asculte cu mare atenţie la semnalele emoţionale şi spirituale cu care tânără generaţie se confruntă. A sosit timpul liderii de tineret păşească dincolo de superficialitate, celebritism.
4. Priorităţi schimbate
Ultima parte a acestui articol se va ocupă de cel care comite această ofensă ininatea lui Dumnezeu şi înaintea familiei sale. Motivul unei astfel de consecinţe este schimbarea priorităţilor sau neînţelegerea acestora. Pentru orice copil al lui Dumnezeu identitatea personală trebuie să fie în Cristos şi nu în lucruri materiale sau emoţionale. Atunci când pierdem această dimensiunea spirituală, care afectează dimensiunea fizică, astfel de evenimente vor fi tragice pentru orice persoană.
Pentru a recăpăta o imagine biblică asupra vieţii te încurajăm să citeşti următoarele articole:
1. Când suferința te distruge…
2. Sinucidere sau supraviețuire?
3. Sinuciderea, o ultimă suflare!
Autor: Cosmin Pascu
16 comentarii
am citit articolul pana la jumatate, sunt doar niste afirmatii una dupa alta, dar nu precizati pe ce va bazati
Nu prea inteleg ce anume ai dorit sa comunici cu acest articol, dat fiind contextul…Sa inteleg ca a fost un atac la adresa anumitei persoane (sau familii)?
Sper in orice caz sa fi fost intentii bune. Si nu uita ca exista sinucideri care au cauze psihice mai complicate.
.Am gasit articolul din intamplare .De curand am avut un examen in care unul din subiecte a fost depresia la crestini si consilierea unor persoane [nu neaparat crestine]care au ales ca ultima solutie la problemele lor sinuciderea.Banuiesc ca subiectele au fost alese ”dat fiind contextul”.Si nu vad nimic rau in asta.De ce sa nu ne preocupe in modul cel mai serios aceasta problema .Subiectul imi da de gandit foarte serios mai ales ca am intalnit foarte multe pareri care pur si simplu m-au ingrozit.Sunt crestni care afirma ca o persoana ”crestina” care se sinucide poate ajunge in rai dat fiind motivul,sau pentru ca o data mantuit nimic nu-l mai poate desparti de Christos.Groaznic ,infiorator si te intrebi de ce se sinucid oamenii.
Am pus ghilimelele de rigoare la cuvantul crestin, nu din rautate sau ignoranta ,ci pentru ca o persoana care se sinucide deja nu mai are nimic in comun cu Dumnezeu,nu mai e crestina.Sinuciderea este o ofesa adusa la adresa Lui Dumnezeu,este o respingere a suveranitatii Lui Dumnezeu asupra vietii.Dumnezeu a daruit viata si tot El este singuru-l care o poate lua .
Si daca, sa zicem, o persoana are Altzeimer, si nu mai este prin urmare deplin stapana pe propriile decizii? Sau oricine are aceasta boala este imposibil sa fi fost crestin?
Uite Cris ,un caz concret din familia mea.Mama cumnatei mele are boala despre care vb tu.Are boala de vreo 5 ani .Cind am vazut-o acum vreo 3 ani deja nu mai recunostea anumite persoane ,avea probleme serioase.Nu m-a recunoscut ,nu a recunoscut decat pe soacra mea dar nu din prima.M-a uimit insa urmatorul aspect ,singurul despre care stia sa vorbeasca coerent era Isus.Nu am sa uit acest lucru niciodata.Anul trecut cand s-a intors cumnata mea pt 6 saptamani din strainatate nici nu a stiut sa spuna cine e,nu si-a recunoscut propriul copil.Nu stia sa manance ,nu stia cine sunt cei din casa ,nu mai putea merge,avea doar cateva amintiri din trecut si pe Isus.Nu l-a uitat pe Isus.Nu pot sa trag decat o concluzie.Cristos a fost in inima ei si a ramas in inima ei ,chiar daca creierul e praf.Dumnezeu stie sa aiba grija de copii Lui chiar daca ingaduie astfel de lucruri.Daca un ”crestin ” se sinucide eu cred ca acolo in inima si in sufletul lui au fost probleme dintotdeauna.Anumite retineri ,indoieli,necredinta sau poate o credinta slaba si cel mai tare cred o cunoastere foarte superficiala a Lui Dumnezeu.Nu stiu ,pana de curand nu m-am gandit la acest subiect,e unul serios nu vreau sa-l tratez cu superficialitate chiar de loc iar daca imi dau cu parerea e pt ca vreau sa inteleg ce se intampla in mintea unui crestin mai ales de ajunge sa faca asa ceva.
E foarte dificil,Dumnezeu sa aiba mila de noi si sa ne fereasca de astfel de lucruri.Atunci cand vb despre un astfel de subiect ,mai ales crestini fiind trebuie sa avem mare grija.Chiar aseara vb cu cineva si imi spunea ca acolo unde apare ideea sinuciderii,imaginea Lui Dumnezeu este slaba.Si ma gandesc acum la crestini care au facut ani de puscarie pt credinta lor,crestini care au suferit chinuri groaznice ,dureri si umilinte greu de imaginat,nu le era mai usor sa se sinucida sa scape de chinurile care durau de zile,saptamani ,ani.Chinurile iaului sunt cu mult mai groaznice decat chinurile si durerile unei boli,despartirea de cineva drag aici e dureroasa ,mai ales de o mama sau de un copil,dar avem si ramanem cu nadejdea ca ii vom reantalni in vesnicii,si ne vom bucura sa ii revedem dincolo.Actul sinuciderii dimpotriva nu ne apropie mai curand de cei dragi ,dimpotriva inseamna despartire pe vecie.Cineva scria ca vrea sa se sinucida ca sa fie mai repede cu Domnul.Nimic mai inselator si mai groaznic.
Elena, mama cumnatei tale poate fi un caz fericit…Nu poti generaliza…Cunosc o anumita persoana, o tanara, care daca nu ia medicamente, are tendinte suicidare…In cazul ei e vorba de o forma speciala de depresie…Sunt atacuri care se manifesta din timp in timp….din fericire astazi mult mai rar. In acelasi timp, este o fata deosebit de credincioasa. Nu exista nici o dovada ca in cazul ei avem de-a face cu fenomene demonice. Cat despre cazul LB, nu cunosc foarte multe detalii. Stiu numai ca a fost spitalizat si ca se afla sub medicatie. Se pare deci ca si in acest caz lucrurile nu sunt foarte simple…
Pentru orice crestin care spune ca are dragoste de semeni trebuie sa existe o preocupare sincera in legatura cu ceea ce s-a scris mai sus.
Din partea mea, vreau sa zic ca inainte de a scrie vreun cuvant, am plans; si nici acum chiar nu-mi pot stavili lacrimile…
La fel s-a intamplat si in urma citirii unei carti a lui G.Liiceanu – ,,Usa interzisa”- in care am gasit cateva cazuri infioratoare de oameni -(nu oarecare!) care s-au sinucis. Iar autorul relateaza totul ca si cum ar fi natural, normal sa se intample aceste lucruri groaznice. E clar ca, in urma unor astfel de lecturi si alte produse mass-media, aceste catastrofe devin lucruri obisnuite, comune si care parca n-ar trebui sa ne mai mire… De ce ne miram atunci ca nr. lor e in crestere – mai ales in randul celor invatati si care citesc mult?…
Desi am trecut de 56 de ani, nu-mi amintesc pe cineva f.apropiat care sa fi facut acest gest extrem.
Totusi…
acum cand scriu, imi vine in minte un om cu care am stat acum un an in spital. Era f.inchis in sine, retras; dr. ii spusese ca va trebui sa-i amputeze ambele picioare.
Mi-a spus apoi ca are si acasa pe sotia lui paralizata la pat, iar fiul lui era alcoolic, nici la lucru nu mai mergea. Era cu adevarat o situatie grea.
Intr-o zi mi-a spus : o sa mai auziti dv.de mine, domnule profesor!…
Atunci am simtit ceva, ca o presimtire.
I-amluat nr.de tel. si i-am telefonat periodic; il intrebam de sanatate si-l incurajam cat puteam. Dar…
intr-o zi am aflat ca s-a spanzurat. Se intamplase ceea ce prevazusem. N-amputut preintampina acest lucru. Si ganditi-va ca D-zeu Insusi care este Dragoste – nu a preintampinat acest lucru.
Eu doar am lucrat prin harul Lui mare, ca acest om greu incercat sa mai primeasca o sansa si catva timp de viata in plus.
Dragi prieteni! Sa nu luam in usor acest fenomen. Si sa nu tratam pe nimeni cu ,,maini reci”. Durerea celor ce au avut astfel de pierderi nu poate fi exprimata in cuvinte. Si e clar ca multe lucruri ne sunt ascunse. Doar D-zeu stie totul; El stie si starea de pe urma a celor care au recurs la acest lucru grozav. Pt. cei carora El Insusi le-a luat mintea ( sau n-ati citit de Nebucadnetar, sau ca El ia mintea celor batrani?…etc)-
aici noi nu avem nimic de zis. Lasam Dreptului Judecator aceasta analiza care ne depaseste total pe noi, care cunoastem in parte lucrurile.
Si facem ce putem pentru cei ramasi spre a le prelungi viata; iar daca sunt deschisi pentru mantuire si Adevar, ei au mare har si mari posibilitati in credinta. Si pot fi salvati- ei insisi devenind pilde si ajutor celor ce vor veni in aceste necazuri si situatii – si care nu vor fi putini la numar in vremea ce vine.
Cu nadejdea ca ,,El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea”,
umbland in lumna Lui slavita –
hai dar sa facem binele si sa nu obosim! Iar la vremea potrivita vom secera, daca nu cadem de oboseala.
Si ne vom bucura atunci ca, multi din cei ce au fost in astfel de situatii grozave, au fost izbaviti si vor sta acolo printre cei mantuiti pt. ca tu si eu i-am avut in inimile noastre si in rugaciuni fierbinti inaintea lui D-zeu!
Va salut de aceea cu caldura pe toti cei ce sunteti impreuna lucratori la aceasta, dragi prieteni crestini!
Gh. Avram
Sunt sigura ca nici un caz nu e simplu,fiecare traieste,simte si intelege diferit .Incerc doar sa inteleg atat pentru mine cat si pentru cei din jurul meu.Imi pare rau sa aud sau sa citesc pe internet ca cineva s-a sinucis,imi pare rau sa aud ca cineva sufera si este depresiv.In ziua de azi nu e greu sa ajungi intr-o astfel de stare cand totul e atat de complicat .Stau si ma intreb cand si unde ne-am pierdut de au inceput sa ne atinga astfel de lucruri si pe noi.Ceva nu e in regula .E complicat ,inca ma gandesc….Dumnezeu sa aiba mila de noi.
Tot mai multe lucruri vor deveni neclare in vremile viitoare.
Satan se preocupa cu aceea de a face noduri, tot mai multe-
s-o faca atat de complicat pe cat posibil, asa incat sa nu mai gasim o cale de iesire…
Si pacatul ,,ne infasoara asa de lesne” sta scris; ( ne face inerti, neputinciosi- dupa alta traducere).
Scrie de asemenea ca pamantul se cutremura, se crapa…
din pricina pacatului locuitorilor lui, desigur.
Dar ce slavit ca putem apela la Acela care poate dezlega toate nodurile!! Unde sa ne ducem? ,La Tine gasim cuvintele Vietii vesnice”.
Gata cu depresiile! Si cu toata descurajarea! In spate la toate astea sunt duhuri puternice, care ne iau taria. Hotul nu vine decat sa junghie, sa omoare, sa fure credinta din inimi si sa nimiceasca!! Afara cu el ! Si cu toti idolii
de care se cuvine sa ne inrusinam!!
Vremurile merg in drumul lor, noi nu le putem opri.
Putem doar frana pe cat posibil, prin aceea ca suntem ceea ce ne e dat sa fim :,,sarea pamantului si lumina lumii”.
De alta parte stim ca Satan a facut tot mai multe noduri-
a complicat tot mai mult situatiile. Si ca va incerca sa insele, daca va fi posibil, chiar si pe cei alesi.
Prin descurajare si depresii el are mare putere si o grozava influenta asupra oamenilor!
Dar noi avem de-a face cu Cel care poate dezlega toate nodurile. In El ne incredem si Lui ii predam totul-
inclusiv aceste situatii atat de complicate.
Afara cu cel ce vine doar sa fure, sa junghie si sa prapadeasca!! Afara cu toti idolii de care ne este acum rusine!
( Israel a avut in trecut o batalie in care au cazut .multi viteji.
Ceea ce a fost grozav e ca, dupa razboi, au gasit sub haina fiecarui luptator care cazuse in lupta – un idol!
La fel este si azi…)
Hai dar sa fim credinciosi si cu inimi intregi pentru Dumnezeul nostru! Si sa gasim- sa recunoastem unde ne-am pierdut! ,,Veti recunoaste Adevarul, si Adevarul va va face liberi!” spune Isus.
Atunci vom vedea totul intr-o noua lumina-
ca in haina lor adevarata – cum scrie in Iov…
Dumnezeu sa pazeasca si sa ajute fiecare suflet sincer!!
Amin.
Intr-adevar, in loc sa incercam sa intelegem ceva ce oricum nu vom intelege aici jos, mai bine este sa investim timpul pe care-l avem spre largirea Imparatiei Domnului nostru Isus Christos. Sa ne punem in slujba Lui si sa intelegem ce avem de facut, fiecare, pentru a trai dupa voia Sa si dupa planul Lui!
Domnul va fi cu noi si ne-a dat deja victoria, slavit sa fie El!
Cand iti trec ganduri negre,suicidare uita-te in jur,priveste la lumea asta.Ai parintii langa tine,ai florile,sufletul celor dragi alaturi de tine.De ce sa te sinucizi?
Nu ai pentru ce sa traiesti ?
Sunt lucruri atat de frumoase pe care nu le-ai vazut.
Ma refer la cei care nu sufera de boli mintale,la ceilalti care sunt sanatosi si care au doua maini si doua picioare.De cele mai multe ori recurg la asta pentru a impresiona.
Cred ca un suflet curat si bland este mult iubit de Dumnezeu.
Sunt familii in care saracia primeaza.Sunt familiii care au invatat ce e iubirea asa neindestulate cum sunt.
Lumea asta sufera din lipsa de iubire.
Sunt atat de multi carora sa le oferi ajutorul ,sa nu traiesti doar pentru tine si tu esti atat de egoist si vrei sa te sinucizi.
Cred ca nu il meriti pe Dumnezeu.Nu te meriti pe tine si lumea asta.
Cand zabovesti in intuneric prea mult,cand iti lipseste rugaciunea,cand vorbesti de rau pe altii,numai atunci iti trec asemenea ganduri prin cap.
Am vazut oameni fara picioare,oameni care mai aveau de trait o zi si ei binecuvantau viata.Tu de ce o detesti ????