
ÎN CĂUTAREA NORMALITĂŢII
„Oamenii încearcă să-şi continue vieţile”
Pe 21 noiembrie 2001, scriitorul Marcel Vasilache ajungea pe aeroportul din Ciudad de Mexico. S-a îndrăgostit mai intâi de actuala lui soţie, apoi de Mexic. Aşa că nu va pleca de aici, cu toată agitaţia legată de gripă. Trăieşte liniştit, alături de familie, în oraşul Queretaro şi se încrede cu toată tăria într-un Dumnezeu care-i apără pe toţi cei ce-L caută.
„Avem deja alertă sanitară nivel 5. Acest lucru înseamnă că oamenii nu mai pot ieşi din casă decât dacă este absolut necesar. S-au anulat toate evenimentele publice, în teatre, în biserici, pe stadioane sau la cinema. La locurile de muncă, femeile însărci nate şi cele care au copii mici au fost trimise acasă, ca o măsură pr e ve ntivă”, povesteşte Marcel Va silache. În plus, guvernul se pregăteşte să prelungească închiderea şcolilor generale şi a uni ver sităţilor, a judecătoriilor şi a primăriilor, până la sfârşitul acestei luni.
„Nu mă gândesc să mă întorc în România”
Cu toate că măsurile luate de autorităţi sunt extrem de restrictive, oamenii par destul de liniştiţi: „Încearcă să-şi continue vieţile cât mai normal posibil, din toate forţele. Fabricile, comerţul, băncile, majoritatea afacerilor func ţi onează în mod normal, numai că i-au obligat pe angajaţi să utilizeze măşti şi mănuşi chirurgicale. Singurele locuri care au fost închise în anumite state mexicane sunt acelea unde oamenii se pot distra: cinematografele, discotecile, barurile, restaurantele”.
Nu ştie de soarta altor români de acolo pentru că nu există o comunitate clar definită. Un lucru e sigur: românul va rămâne, alături de familie, în Mexic. „Nu mă gândesc să mă întorc în România fiindcă mă încred în ce spune Biblia: «Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua nămeaza mare». Sunt liniştit, cu întreaga mea familie, fiindcă ne încredem într-un Dumnezeu care poate să-i protejeze pe cei care Îl caută. Aici am locul de muncă, îi am pe părinţii mei, pe soţia şi pe fiica mea”, încheie Vasilache.
– Marcel Vasilache, scriitor stabilit în Mexic

Un comentariu
ma bucur de credinta ta frate marcel !vrednic de apreciat sunt copii Domnului de pretutindeni care traiesc Cuvantul lui ! Ma gandesc si la echipa de slujire care viziteaza Leprozeria de la Tichilesti – mare har sa slujesti si sa ramai cu picioarele pe stanca -Glorie lui Dumnezeu ! adevarat este ca prin isus , viata , este rai aventura si peripetie …A LUI DUMNEZEU SA FIE TOATA GLORIA ACUM SI-N ZIUA VESNICIEI ! AMIN !