Jumătate din copiii cu vârsta de 15 ani din România au dificultăţi de citire şi înţelegere a unui text – aceasta este una din concluziile unui raport al Comisiei Europene privind educaţia. Cifrele plasează România pe ultimul loc alături de Bulgaria într-un clasament al ţărilor în care tinerii au grave probleme de exprimare.
Comisia Europeană a întocmit raportul pe baza unor studii realizate în cinci domenii: capacitatea de a citi, absolvirea gimnaziului, abandonul şcolar, participarea adulţilor la procesul de învăţare şi numărul absolvenţilor la matematică, ştiinţă şi tehnologie.
Din informaţiile obţinute rezultă că în România şi Bulgaria peste jumătate din tinerii în vârstă de 15 ani citesc şi înţeleg mai greu un text.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, crede însă că cifrele sunt exagerate şi că adolescenţii români nu sunt chiar la coada Europei.
“Din punctul meu de vedere nu mi se pare un procent corect, şi mai mult de atât, la nivel european şi mondial este cunoscut faptul că în România, din contră, se predă un volum foarte mare de cunoştinţe, spre deosebire de celelalte ţări ale UE”, spune la BBC Aurel Cornea.
 |
 Din punctul meu de vedere nu mi se pare un procent corect (…) |
În schimb Mugur Burcescu, profesor de limba română de la liceul “Ion Maiorescu” din Giurgiu, spune că realitatea confirmă procentele raportului european.
“Eu constat la nivelul unei instituţii care ar fi considerate – cel puţin aici, pe plan local – de elită, că ne vin elevi care acum 10 ani nu ar fi pus piciorul – nici nu ar fi trecut prin faţa liceului”.
“Adică elevi foarte slabi, care într-adevăr scriu cu greşeli de ortografie, care nu se pot exprima… Dacă mă iau după scăderea drastică a nivelului pe care o observ eu mi se pare plauzibil 50%”, spune la BBC profesorul Burcescu.
Profesorul de limba română Mugur Burcescu crede că motivele din cauza cărora numărul de tineri care se exprimă greoi este din ce în ce mai mare ar fi două.
|
Facultăţile scot analfabeţi pe bandă rulantă, şi atunci cum să mirăm că elevul nu ştie să scrie, dacă profesorul, în multe situaţii, e cam la acelaşi nivel cu elevul |
“Sunt mult mai multe tentaţii, printre care calculatorul, unde nu contează cum scrii, important e să vorbeşti cu te miri cine, şi atunci ei nu mai au timp să asimileze normele scrierii şi exprimării corecte, şi nu în ultimul rând deprofesionalizarea personalului din învăţământ, care este evidentă”.
“Facultăţile scot analfabeţi pe bandă rulantă, şi atunci cum să mirăm că elevul nu ştie să scrie, dacă profesorul, în multe situaţii, e cam la acelaşi nivel cu elevul”, mai spune profesorul de limba română Mugur Burcescu.
Faptul că foarte mulţi tineri nu ştiu să se exprime corect în limba română a determinat Ministerul Educaţiei să introducă la examenul de bacalaureat din acest an o probă de comunicare, în care elevii ar fi trebuit să citească şi să comenteze un text la prima vedere.
Acest lucru a stârnit însă nemulţumirea părinţilor şi a elevilor şi chiar a unor cadre didactice.
Aceştia susţineau că în programa şcolară nu au avut cursuri de comunicare şi ca atare nu ar putea face faţă unei asemenea probe.
sursa: http://www.bbc.co.uk
